14. Căci El știe din ce sîntem făcuți;Își aduce aminte că sîntem țărînă.
15. Omul! zilele lui sînt ca iarba, și înflorește ca floarea de pe cîmp.
16. Cînd trece un vînt peste ea, nu mai este,și locul pe care-l cuprindea, n’o mai cunoaște.
17. Dar bunătatea Domnului ține în veci pentru ceice se tem de El,și îndurarea Lui pentru copiii copiilor lor,
18. pentru ceice păzesc legămîntul Lui,și își aduc aminte de poruncile Lui, ca să le împlinească.