24. „Domnul este partea mea de moștenire,“ zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.
25. Domnul este bun cu cine nădăjduiește în El, cu sufletul care-L caută.
26. Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.
27. Este bine pentru om să poarte un jug în tinereța lui.
28. Să stea singur și să tacă, pentrucă Domnul i l-a pus pe grumaz;
29. să-și umple gura cu țărînă, și să nu-și peardă nădejdea;
30. să dea obrazul celui ce-l lovește, și să se sature de ocări.
31. Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.
32. Ci, cînd mîhnește pe cineva, Se îndură iarăș de el, după îndurarea Lui cea mare: