16. Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele, pe cari le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni.
17. Și-a venit în fire, și a zis: «Cîți argați ai tatălui meu au belșug de pîne, iar eu mor de foame aici!
18. Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, și-i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta,
19. și nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.»
20. Și s’a sculat, și a plecat la tatăl său. Cînd era încă departe, tatăl său l-a văzut, și i s’a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, și l-a sărutat mult.
21. Fiul i-a zis: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău.»
22. Dar tatăl a zis robilor săi: «Aduceți repede haina cea mai bună, și îmbrăcați-l cu ea; puneți-i un inel în deget, și încălțăminte în picioare.