15. și i-a făcut următoarea rugăciune:
16. „Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel, care șezi pe heruvimi! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pămîntului! Tu ai făcut cerurile și pămîntul!
17. Doamne, pleacă-Ți urechea, și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii, și privește! Auzi toate cuvintele pe cari le-a trimes Sanherib ca să batjocorească pe Dumnezeul cel viu!
18. Este adevărat, Doamne, că împărații Asiriei au pustiit toate țările și țările lor;
19. și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mînile omului, de lemn și de piatră. De aceea i-au nimicit.
20. Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mîna lui Sanherib, ca toate împărățiile pămîntului să știe că numai Tu, Doamne, ești Dumnezeu!“
21. Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimes să spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.
22. Iată cuvîntul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: «Fecioara, fiica Sionului, te disprețuiește și își bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.
23. Pe cine ai batjocorit și ai ocărît tu? Împotriva cui ți-ai ridicat glasul, și ți-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel;