24. S’au împlinit zilele cînd avea să nască; și iată că în pîntecele ei erau doi gemeni.
25. Cel dintîi a ieșit roș de tot: ca o manta de păr, și de aceea i-au pus numele Esau.
26. Apoi a ieșit fratele său, care ținea cu mîna de călcîi pe Esau; și deaceea i-au pus numele Iacov. Isaac era în vîrstă de șasezeci de ani, cînd s’au născut ei.
27. Băieții aceștia s’au făcut mari. Esau a ajuns un vînător îndemînatic, un om care își petrecea vremea mai mult pe cîmp; dar Iacov era un om liniștit, care stătea acasă în corturi.
28. Isaac iubea pe Esau, pentrucă mînca din vînatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov.
29. Odată, pe cînd ferbea Iacov o ciorbă, Esau s’a întors dela cîmp, rupt de oboseală.
30. Și Esau a zis lui Iacov: „Dă-mi, te rog, să mănînc din ciorba aceasta roșiatică, fiindcă sînt rupt de oboseală.“ Pentru aceea s’a dat lui Esau numele Edom.
31. Iacov a zis: „Vinde-mi azi dreptul tău de întîi născut!“