Genesa 22:7-13 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

7. Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său Avraam, a zis: „Tată!“ „Ce este, fiule?“ i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: „Iată focul și lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?“

8. „Fiule“, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuș va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.“ Și au mers amîndoi împreună înainte.

9. Cînd au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar, și a așezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac, și l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.

10. Apoi Avraam a întins mîna, și a luat cuțitul, ca să junghie pe fiul său.

11. Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri, și a zis: „Avraame!Avraame!“ „Iată-mă!“ a răspuns el.

12. Îngerul a zis: „Să nu pui mîna pe băiat, și să nu-i faci nimic; căci știu acum că te temi de Dumnezeu, întrucît n’ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.“

13. Avraam a ridicat ochii, și a văzut înapoia lui un berbece, încurcat cu coarnele într’un tufiș; și Avraam s’a dus de a luat berbecele, și l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său.

Genesa 22