10. Și a zis lui Avraam: „Izgonește pe roaba aceasta și pe fiul ei; căci fiul roabei acesteia nu va moșteni împreună cu fiul meu, cu Isaac.“
11. Cuvintele acestea n’au plăcut de loc lui Avraam, din pricina fiului său.
12. Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu te mîhnești de cuvintele acestea, din pricina copilului și din pricina roabei tale: fă Sarei tot ce-ți cere; căci numai din Isaac va ieși o sămînță, care va purta cu adevărat numele tău.
13. Dar și pe fiul roabei tale îl voi face un neam, căci este sămînța ta.“
14. A doua zi, Avraam s’a sculat de dimineață; a luat pîne și un burduf cu apă, pe care l-a dat Agarei și i l-a pus pe umăr; i-a dat și copilul, și i-a dat drumul. Ea a plecat, și a rătăcit prin pustia Beer-Șeba.
15. Cînd s’a isprăvit apa din burduf, a aruncat copilul subt un tufiș,
16. și s-a dus de a șezut în fața lui la o mică depărtare de el, ca la o aruncătură de arc; căci zicea ea: „Să nu văd moartea copilului!“ A șezut dar în fața lui la o parte, a ridicat glasul, și a început să plîngă.
17. Dumnezeu a auzit glasul copilului; și Îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer pe Agar, și i-a zis: „Ce ai tu, Agar? Nu te teme, căci Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde este.
18. Scoală-te, ia copilul și ține-l de mînă; căci voi face din el un neam mare.“
19. Și Dumnezeu i-a deschis ochii, și ea a văzut un izvor de apă; s’a dus de a umplut burduful cu apă, și a dat copilului să bea.
20. Dumnezeu a fost cu copilul, care a crescut, a locuit în pustie, și a ajuns vînător cu arcul.
21. A locuit în pustiul Paran, și mamă-sa i-a luat o nevastă din țara Egiptului.
22. În vremea aceea, Abimelec, însoțit de Picol, căpetenia oștirii lui, a vorbit astfel lui Avraam: „Dumnezeu este cu tine în tot ce faci.
23. Jură-mi acum aici, pe Numele lui Dumnezeu, că nu mă vei înșela nici odată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe nepoții mei, și că vei avea față de mine și față de țara, în care locuiești ca străin, aceeaș bunăvoință pe care o am eu față de tine.“
24. Avraam a zis: „Jur!“