5. Domnul S’a pogorît să vadă cetatea și turnul, pe care-l zideau fiii oamenilor.
6. Și Domnul a zis: „Iată, ei sînt un singur popor, și toți au aceeași limbă; și iată de ce s’au apucat; acum nimic nu i-ar împedeca să facă tot ce și-au pus în gînd.
7. Haidem! să Ne pogorîm și să le încurcăm acolo limba, ca să nu-și mai înțeleagă vorba unii altora.“
8. Și Domnul i-a împrăștiat de acolo pe toată fața pămîntului; așa că au încetat să zidească cetatea.
9. De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pămînt, și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pămîntului.
10. Iată spița neamului lui Sem. La vîrsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacșad, la doi ani după potop.
11. După nașterea lui Arpacșad, Sem a trăit cincisute de ani; și a născut fii și fiice.
12. La vrîsta de treizeci și cinci de ani, Arpacșad a născut pe Șelah.
13. După nașterea lui Șelah, Arpacșad a mai trăit patrusute trei ani; și a născut fii și fiice.
14. La vrîsta de treizeci de ani, Șelah a născut pe Eber.
15. După nașterea lui Eber, Șelah a mai trăit patrusute trei ani; și a născut fii și fiice.
16. La vîrsta de treizeci și patru de ani, Eber a născut pe Peleg.
17. După nașterea lui Peleg, Eber a mai trăit patrusute treizeci de ani; și a născut fii și fiice.