23. A doua zi, deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală, și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24. Atunci Festus a zis: „Împărate Agripa, și voi toți cari sînteți de față cu noi; uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea Iudeilor m’a rugat în Ierusalim și aici, strigînd că nu trebuie să mai trăiască.
25. Fiindcă am înțeles că n’a făcut nimic vrednic de moarte, și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărît să-l trimet.
26. Eu n’am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el; de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca,după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27. Căci mi se pare fără noimă să trimet pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pîrît.“