8. Cînd Cel Prea Înalt a dat o moștenire neamurilor,Cînd a despărțit pe copiii oamenilor,A pus hotare popoarelor,După numărul copiilor lui Israel,
9. Căci partea Domnului, este poporul Lui,Iacov este partea Lui de moștenire.
10. El l-a găsit într’un ținut pustiu,Într’o singurătate plină de urlete înfricoșate;L-a înconjurat, l-a îngrijit,Și l-a păzit ca lumina ochiului Lui.
11. Ca vulturul care își scutură cuibul,Sboară deasupra puilor,Își întinde aripile, îi ia,Și-i poartă pe penele lui:
12. Așa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său,Și nu era niciun dumnezeu străin cu El.