7. Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință.
8. Să nu-ți fie rușine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul Lui. Ci sufere împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumezeu.
9. El ne-a mîntuit și ne-a dat o chemare sfîntă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărîrea Lui și după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de vecinicii,
10. dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mîntuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea și a adus la lumină viața și neputrezirea, prin Evanghelie.
11. Propovăduitorul și apostolul ei am fost pus eu și învățător al Neamurilor.
12. Și din pricina aceasta sufăr aceste lucruri; dar nu mi-e rușine, căci știu în cine am crezut. Și sînt încredințat că El are putere să păzească ce I-am încredințat pînă în ziua aceea.
13. Dreptarul învățăturilor sănătoase, pe cari le-ai auzit dela mine, ține-l cu credința și dragostea care este în Hristos Isus.
14. Lucrul acela bun care ți s’a încredințat, păzește-l prin Duhul Sfînt, care locuiește în noi.
15. Știi că cei ce sînt în Asia toți m’au părăsit; între alții și Figel și Ermogen.
16. Domnul să-și verse îndurarea peste casa lui Onisifor; căci de multe ori m’a mîngîiat, și nu i-a fost rușine de lanțul meu.
17. Nu numai atît, dar, cînd a fost în Roma, m’a căutat cu multă grijă și m’a găsit.
18. Dea Domnul să capete îndurare dela Domnul „în ziua aceea“. Tu știi foarte bine cît ajutor mi-a dat el în Efes.