20. Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.
21. Ferește-te să faci rău, căci suferința te îndeamnă la rău.
22. Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine ar putea să învețe pe alții ca El?
23. Cine Îi cere socoteală de căile Lui și cine îndrăznește să-I spună: „Faci rău”?
24. Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească!
25. Orice om le privește, fiecare muritor le vede de departe.
26. Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu-L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns.
27. Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur și dă ploaia,
28. pe care norii o strecoară, și o picură peste mulțimea oamenilor.
29. Și cine poate pricepe ruperea norului și bubuitul cortului Său?
30. Iată, El Își întinde lumina în jurul Lui și acoperă adâncimile mării.
31. Prin aceste mijloace, El judecă popoarele și dă belșug de hrană.
32. Ia fulgerul în mână și-l aruncă asupra potrivnicilor Lui.