13. A depărtat pe frații mei de la mine, și prietenii mei s-au înstrăinat de mine.
14. Rudele mele m-au părăsit, și cei mai de aproape ai mei m-au uitat.
15. Casnicii mei și slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sunt un necunoscut.
16. Chem pe robul meu, și nu răspunde; îl rog cu gura mea, și degeaba.
17. Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, și duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.
18. Până și copiii mă disprețuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.
19. Aceia în care mă încredeam mă urăsc, aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea.
20. Oasele mi se țin de piele și de carne; nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinți.
21. Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit.
22. De ce mă urmăriți ca Dumnezeu? Și nu vă mai săturați de carnea mea?
23. Oh! Aș vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într-o carte;
24. aș vrea să fie săpate cu un priboi de fier și cu plumb în stâncă pe vecie…