15. Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în sfinții Săi, dacă nici cerurile nu sunt curate înaintea Lui,
16. cu cât mai puțin ființa urâcioasă și stricată – omul, care bea nelegiuirea ca apa!”?
17. Vreau să te învăț, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut,
18. ce au arătat înțelepții, ce au descoperit ei, auzind de la părinții lor,
19. cărora singuri li se dăduse țara și printre care niciun străin nu venise încă.
20. „Omul cel rău își duce în neliniște toate zilele vieții, toți anii de care are parte cel nelegiuit.
21. Țipete de spaimă răsună la urechile lui: În mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.
22. El nu trage nădejde să scape de întuneric, vede sabia care-l amenință;
23. aleargă încoace și încolo să caute pâine, știe că-l așteaptă ziua întunericului.