14. Leagă în chip ușuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: „Pace! Pace!” Și totuși nu este pace!
15. Sunt dați de rușine, căci săvârșesc urâciuni; și totuși nu roșesc și nu știu de rușine. De aceea vor cădea împreună cu cei ce cad, vor fi răsturnați, când îi voi pedepsi, zice Domnul.”
16. Așa vorbește Domnul: „Stați în drumuri, uitați-vă și întrebați care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblați pe ea, și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre!” Dar ei răspund: „Nu vrem să umblăm pe ele!”
17. Am pus niște străjeri peste voi: „Fiți cu luare aminte la sunetul trâmbiței!” Dar ei răspund: „Nu vrem să fim cu luare aminte!”
18. De aceea, ascultați, neamuri, și luați seama la ce li se va întâmpla, adunare a popoarelor!
19. Ascultă și tu, pământule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire care va fi rodul gândurilor lui; căci n-au luat aminte la cuvintele Mele și au nesocotit Legea Mea.
20. Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr-o țară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, și jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.”
21. De aceea, așa vorbește Domnul: „Iată, voi pune înaintea poporului acestuia niște pietre de poticnire, de care se vor lovi împreună părinți și fii, vecini și prieteni, și vor pieri.”
22. Așa vorbește Domnul: „Iată că vine un popor din țara de la miazănoapte, un neam mare se ridică de la marginile pământului.
23. Ei poartă arc și suliță; sunt cumpliți și fără milă; glasul lor urlă ca marea; sunt călare pe cai și gata de luptă ca un om pregătit de război împotriva ta, fiica Sionului!”