1. Pe malurile râurilor Babilonului, stăteam jos și plângeam amintindu-ne de Sion.
2. Ne atârnaserăm lirele în sălciile din ținutul acela,
3. căci acolo, cei ce ne-au înrobit ne cereau cântece, asupritorii noștri ne cereau bucurie: „Cântați-ne din cântecele Sionului!“
4. Cum să cântăm noi cântecele Domnului pe un pământ străin?
5. Ierusalime, dacă te voi uita, să-și uite și dreapta mea destoinicia!