3. Dar dacă ele se mărită cu bărbați din alte seminții israelite, atunci moștenirea lor va fi luată din moștenirea seminției noastre și adăugată seminției din care bărbatul face parte. Astfel, o parte din moștenirea noastră ne va fi luată.
4. Și când va veni anul de veselie pentru israeliți, moștenirea lor va fi adăugată seminției în care ele s-au măritat și proprietatea va fi ștearsă astfel din moștenirea seminției părinților noștri.
5. Moise a poruncit israeliților din partea Domnului și le-a zis: – Ce spune seminția urmașilor lui Iosif este adevărat.
6. Iată ce poruncește Domnul fiicelor lui Țelofhad: „Se pot mărita cu cine doresc, dar să se mărite numai cu cineva dintr-un clan din seminția tatălui lor.
7. Nici o moștenire a israeliților să nu treacă dintr-o seminție într-alta, căci fiecare israelit trebuie să-și păstreze pământul moștenit de la părinții lui.
8. Orice fată care moștenește pământ în oricare din semințiile israelite, trebuie să se mărite cu cineva dintr-un clan din seminția tatălui ei, pentru ca fiecare israelit să păstreze moștenirea tatălui său.
9. Nici o moștenire nu va trece de la o seminție la alta, ci fiecare din semințiile israelite să-și păstreze propria-și moștenire.“
10. Fetele lui Țelofhad au făcut după porunca pe care Domnul i-a dat-o lui Moise.
11. Fetele lui Țelofhad – Mahla, Tirța, Hogla, Milca și Noa – s-au măritat cu verișori din partea tatălui lor.
12. Ele s-au măritat în interiorul clanurilor urmașilor lui Manase, fiul lui Iosif, iar moștenirea lor a rămas în seminția clanului tatălui lor.
13. Acestea sunt poruncile și hotărârile pe care Domnul le-a dat israeliților prin Moise în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în fața Ierihonului.