55. așa cum le spusese strămoșilor noștri, lui Avraam și seminței lui, în veci!“
56. Maria a rămas împreună cu Elisabeta în jur de trei luni și apoi s-a întors acasă.
57. Când i s-a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un băiat.
58. Vecinii și rudele au auzit că Domnul Și-a arătat marea îndurare față de ea și s-au bucurat împreună cu ea.
59. În ziua a opta, au venit să circumcidă copilul. Voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său,
60. dar mama lui a zis: „Nu, ci îl va chema Ioan!“
61. Ei i-au zis: „Nu este nimeni între rudele tale care să poarte acest nume!“
62. Și îi făceau semne tatălui copilului, ca să știe ce nume dorește să-i dea.
63. El a cerut o tăbliță și a scris: „Numele lui este Ioan.“ Și toți s-au minunat.
64. Imediat i-a fost deschisă gura, i-a fost dezlegată limba și a început să vorbească, binecuvântându-L pe Dumnezeu.
65. Pe toți vecinii lor i-a cuprins frica și în întreaga regiune muntoasă a Iudeii se vorbea despre toate aceste lucruri.
66. Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, spunând: „Oare ce va deveni acest copil?“ Căci mâna Domnului era cu el.
67. Zaharia, tatăl lui, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit astfel:
68. „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a venit în ajutor și Și-a răscumpărat poporul!
69. El ne-a ridicat un corn al mântuiriiîn casa slujitorului Său David,
70. așa cum a spus prin gura sfinților Săi profeți din vechime,
71. și ne-a adus izbăvire de dușmanii noștri și din mâinile celor ce ne urăsc.
72. El Își arată astfel îndurarea față de strămoșii noștri și Își aduce aminte de legământul Lui cel sfânt,
73. de jurământul pe care i l-a făcut lui Avraam, tatăl nostru, potrivit căruia, ne va da voie,
74. izbăviți fiind din mâna dușmanilor noștri, să-I slujim fără teamă,