8. În a cincea zi, s-a sculat dis-de-dimineață ca să plece. Tatăl fetei i-a zis: „Te rog, mai zăbovește la mine până la amiază și întărește-ți inima!“ Astfel, ei au mâncat din nou împreună.
9. După aceea bărbatul s-a sculat să plece împreună cu slujitorul și cu țiitoarea sa, dar socrul lui, tatăl fetei, i-a zis: „Iată că se apropie seara! Te rog, înnoptează aici, căci ziua aproape a trecut! Rămâi, te rog, și înveselește-te! Mâine te vei trezi ca să pornești la drum și te vei duce acasă!“
10. Dar bărbatul n-a vrut să mai rămână, ci s-a ridicat și a plecat. A ajuns până în fața Iebusului, adică Ierusalim, cu cei doi măgari înșeuați și cu țiitoarea sa.
11. Când erau aproape de Iebus, se făcuse târziu deja. Slujitorul i-a zis stăpânului său: – Am putea să ne întoarcem în cetatea acestor iebusiți ca să înnoptăm acolo!
12. Dar stăpânul lui i-a răspuns: – Nu ne întoarcem pentru o cetate străină, ai cărei locuitori nu sunt israeliți, ci vom merge până la Ghiva!
13. Să încercăm să ne apropiem de unul din aceste locuri: de Ghiva sau Rama, a mai spus el slujitorului său.
14. Astfel, ei au plecat mai departe. Când au ajuns aproape de Ghiva, care aparține de Beniamin, soarele apunea.
15. S-au întors și au intrat să înnopteze în Ghiva. Ei au intrat și s-au oprit în piața cetății, dar nu s-a găsit nimeni care să-i primească în casă și să-i găzduiască.