14. Taie cedri sau își alege un gorun ori un stejar pe care îl lăsase să crească printre ceilalți copaci ai pădurii sau taie un dafin pe care-l sădise, iar ploaia îl făcuse să crească.
15. Apoi acesta slujește omului drept lemn de foc. Cu o parte din el se încălzește, aprinde un foc și coace pâine. Cu o altă parte face un dumnezeu căruia i se închină, modelează un idol înaintea căruia se prosternă.
16. Jumătate din el îl pune pe foc; își prăjește carne, mănâncă și se satură. De asemenea, se încălzește și zice: «Ah! M-am încălzit stând aproape de foc!»
17. Din ce îi rămâne face un dumnezeu, propriul său idol. Se prosternă înaintea lui și i se închină; i se roagă zicându-i: «Mântuiește-mă, căci tu ești zeul meu!»
18. Ei nu cunosc, nici nu înțeleg, căci ochii le sunt acoperiți ca să nu poată vedea, iar mințile – întunecate, ca să nu poată lua aminte.
19. Nici unul nu stă să cugete; nu are cunoaștere sau discernământ ca să-și zică: «Jumătate l-am pus pe foc; pe cărbunii lui mi-am copt pâine, mi-am prăjit carne și am mâncat. Voi face oare din ce a rămas o asemenea urâciune? Să mă prostern eu înaintea unei bucăți de lemn?»
20. El se hrănește cu cenușă și o minte înșelătoare îl conduce greșit. Nu se poate salva singur, nu poate spune: «Ceea ce țin în mână nu este oare o minciună?»
21. «Ține minte aceste lucruri, Iacove, căci tu ești robul Meu, Israele! Eu te-am modelat; ești robul Meu. O, Israele, nu te voi uita!
22. Ți-am șters nelegiuirile cum s-ar duce un nor, și păcatele cum dispare ceața. Întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat!»
23. Strigați de bucurie, ceruri, căci DOMNUL a lucrat! Strigați, adâncimi ale pământului! Izbucniți în cântec, munților! Și voi, pădurilor, cu toți copacii voștri! Căci DOMNUL l-a răscumpărat pe Iacov; El Și-a arătat slava prin Israel.
24. Așa vorbește DOMNUL , Răscumpărătorul tău, Cel Care te-a țesut în pântece: «Eu sunt Domnul , Cel Care am făcut toate lucrurile, Cel Care, singur, a desfășurat cerurile, Cel Care, singur, a întins pământul;
25. Cel Care dovedește drept false semnele profeților mincinoși, îi arată drept proști pe ghicitori, îi face pe înțelepți să dea înapoi și le dovedește cunoștința ca fiind prostie;
26. Cel Care adeverește cuvântul robului Său și împlinește prevestirea mesagerilor Săi; Cel Care zice despre Ierusalim: ‘Va fi locuit!’ și despre cetățile din Iuda: ‘Vor fi rezidite! Eu le voi reclădi din ruine!’;
27. Cel Care spune adâncului mării: ‘Fii uscat! Îți voi usca izvoarele!’;
28. Cel Care spune despre Cirus: ‘El este păstorul Meu; el va împlini tot ce doresc Eu. El va porunci ca Ierusalimul să fie rezidit și Templului să-i fie pusă temelia.’»