12. La dreapta mea se ridică o gloată. Ei întind curse picioarelor mele și ridică o rampă de asalt în drumul lor devastator către mine.
13. Îmi nimicesc cărările, îmi măresc necazul și nimeni nu-i oprește.
14. Ajung la mine ca printr-o spărtură largă. Se rostogolesc printre dărâmături.
15. Spaimele mă copleșesc, demnitatea mi-e smulsă ca de vânt, siguranța mea se risipește ca un nor.
16. Sufletul mi-e vărsat din mine, m-au cuprins zilele suferinței.
17. Noaptea îmi străpunge oasele, iar durerile care mă rod n-au odihnă.
18. Cu o mare putere Dumnezeu îmi smulge haina, mă strânge ca gulerul de la tunică.
19. El m-a aruncat în noroi și-am ajuns ca țărâna și cenușa.
20. Strig către Tine, dar Tu nu răspunzi; stau în picioare, dar Tu stai și te uiți la mine.
21. Ai devenit crud cu mine, mă lovești cu tăria mâinii Tale,
22. mă ridici deasupra vântului și mă arunci în furia furtunii.
23. Știu că mă duci la moarte, în locul hotărât pentru toți cei vii.
24. Nimeni nu întinde mâna unui om deznădăjduit, când strigă după ajutor în necazul său.