10. glasul căpeteniilor amuțea și li se lipea limba de cerul gurii.
11. Oricine mă auzea mă vorbea de bine și oricine mă vedea era de partea mea,
12. pentru că scăpam pe săracul care cerea ajutor și pe orfanul care nu avea sprijin.
13. Omul care murea mă binecuvânta; făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
14. Mă îmbrăcam cu dreptatea precum cu o haină, judecata dreaptă îmi era robă și turban;