30. Acel om, stăpânul țării, ne-a vorbit aspru și ne-a luat drept iscoade ale țării.
31. Dar noi i-am spus: „Suntem oameni cinstiți, nu suntem iscoade.
32. Suntem doisprezece frați, fiii aceluiași tată; unul dintre noi nu mai este, iar cel mai mic este acum cu tatăl nostru în Canaan.“
33. Atunci, omul acela, stăpânul țării, ne-a spus: „Iată cum voi ști dacă sunteți oameni cinstiți: lăsați-l pe unul dintre voi cu mine, luați grâne pentru familiile voastre înfometate și plecați.
34. Dar aduceți-mi-l pe fratele vostru mai mic și voi ști că nu sunteți iscoade, ci oameni cinstiți. Apoi vi-l voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea face negoț în țară.“