22. Ruben le-a răspuns: Nu v-am spus eu să nu păcătuiți împotriva băiatului? Dar nu m-ați ascultat. Acum trebuie să dăm socoteală de sângele lui.
23. Ei nu știau că Iosif îi înțelege, pentru că vorbea cu ei printr-un traducător.
24. Iosif a plecat de lângă ei și a început să plângă. Apoi s-a întors și le-a vorbit din nou. L-a luat pe Simeon și l-a legat în prezența lor.
25. Apoi a dat poruncă să li se umple sacii cu grâne, să se pună fiecăruia argintul înapoi în sac și să li se dea provizii pentru drum. După ce li s-au făcut aceste lucruri,
26. ei au încărcat grânele pe măgari și au plecat.
27. Când unul dintre ei și-a deschis sacul ca să dea măgarului său nutreț, în locul în care au înnoptat, și-a văzut argintul la gura sacului.
28. El le-a zis fraților săi: „Argintul mi-a fost dat înapoi; este aici în sacul meu!“ Atunci li s-au înmuiat inimile și și-au zis unul altuia tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?“
29. Când au ajuns la tatăl lor, Iacov, în Canaan, i-au povestit tot ce li se întâmplase. Ei au zis:
30. Acel om, stăpânul țării, ne-a vorbit aspru și ne-a luat drept iscoade ale țării.
31. Dar noi i-am spus: „Suntem oameni cinstiți, nu suntem iscoade.