17. Apoi i-a dat fiului său Iacov mâncarea gustoasă și pâinea pe care le pregătise,
18. iar el s-a dus la tatăl său și i-a zis: Tată! Aici sunt! a răspuns el. Care ești, fiule?
19. Sunt Esau, întâiul tău născut, i-a răspuns Iacov. Am făcut așa cum mi-ai spus; acum scoală-te, șezi și mănâncă din vânatul meu, pentru ca să mă binecuvântezi.
20. Cum de l-ai găsit așa de repede, fiule? l-a întrebat Isaac. Domnul , Dumnezeul tău, mi l-a scos în cale, a răspuns el.
21. Atunci Isaac i-a zis lui Iacov: Apropie-te ca să te pot pipăi, fiule, pentru ca să-mi dau seama dacă tu ești într-adevăr fiul meu Esau.
22. Iacov s-a apropiat de tatăl său, Isaac, care l-a pipăit și și-a zis: „Vocea este a lui Iacov, dar mâinile sunt ale lui Esau.“
23. Nu l-a recunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase la fel ca și mâinile fratelui său, Esau; așa că l-a binecuvântat.
24. Isaac l-a întrebat încă o dată: Ești tu într-adevăr fiul meu Esau? Da, sunt! a răspuns Iacov.
25. Atunci Isaac a zis: Adu-mi să mănânc din vânatul fiului meu, pentru ca să te binecuvântez. Iacov i-a adus mâncarea, iar Isaac a mâncat; i-a adus și vin ca să bea.