16. Dar ei şi părinţii noştri s-au purtat cu mândrie şi şi-au înţepenit gâturile şi nu au dat ascultare poruncilor tale,
17. Şi au refuzat să dea ascultare, nici nu şi-au amintit de minunile tale pe care le-ai făcut printre ei; ci şi-au înţepenit gâturile şi în răzvrătirea lor au rânduit o căpetenie pentru a se întoarce la robia lor; dar tu eşti un Dumnezeu gata să ierte, plin de har şi milostiv, încet la mânie şi de o mare bunătate, şi nu i-ai părăsit.
18. Da, când şi-au făcut un viţel turnat şi au spus: Acesta este Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt şi au făcut mari batjocuri;
19. Totuşi, tu, în îndurările tale cele multe, nu i-ai părăsit în pustie; stâlpul de nor nu s-a depărtat de ei ziua, pentru a-i conduce pe cale; nici stâlpul de foc noaptea, pentru a le arăta lumină şi calea pe care trebuiau să meargă.
20. Le-ai dat de asemenea duhul tău cel bun pentru a-i instrui, şi nu le-ai oprit mana ta de la gura lor şi le-ai dat apă pentru setea lor.
21. Da, patruzeci de ani i-ai hrănit în pustie; astfel încât nu le-a lipsit nimic; hainele lor nu s-au învechit şi picioarele lor nu s-au umflat.
22. Mai mult, le-ai dat împărăţii şi naţiuni şi i-ai împărţit în ţinuturi; astfel, ei au stăpânit ţara lui Sihon şi ţara împăratului Hesbonului şi ţara lui Og, împăratul Basanului.
23. Pe copiii lor de asemenea i-ai înmulţit ca stelele cerului şi i-ai adus în ţara pe care ai promis-o părinţilor lor, că vor intra să o stăpânească.
24. Astfel copiii au intrat şi au stăpânit ţara şi tu ai supus înaintea lor pe locuitorii ţării, pe canaaniţi, şi i-ai dat în mâinile lor, cu împăraţii lor şi pe popoarele ţării, ca să le poată face precum au voit.
25. Şi ei au luat cetăţi întărite şi un pământ gras şi au stăpânit case pline de toate bunătăţile, fântâni săpate, vii şi grădini de măslini şi pomi roditori în abundenţă; astfel ei au mâncat şi s-au săturat şi s-au îngrăşat şi s-au desfătat în marea ta bunătate.
26. Totuşi au fost neascultători şi s-au răzvrătit împotriva ta şi au aruncat legea ta în spatele lor şi au ucis pe profeţii tăi care au mărturisit împotriva lor pentru a-i întoarce la tine şi au făcut mari batjocuri.
27. De aceea i-ai dat în mâna duşmanilor lor, care i-au chinuit; şi în timpul tulburării lor, când au strigat către tine, tu i-ai auzit din cer; şi conform cu îndurările tale cele multe le-ai dat salvatori, care i-au salvat din mâna duşmanilor lor.
28. Dar după ce au avut odihnă, din nou au făcut ce este rău înaintea ta; de aceea i-ai lăsat în mâna duşmanilor lor, astfel încât ei au avut stăpânire asupra lor; totuşi când s-au întors şi au strigat către tine, tu i-ai auzit din cer; şi de multe ori i-ai eliberat conform îndurărilor tale;
29. Şi ai mărturisit împotriva lor, ca să îi întorci înapoi la legea ta; totuşi s-au purtat cu mândrie şi nu au dat ascultare poruncilor tale, ci au păcătuit împotriva judecăţilor tale (pe care dacă un om le face, va trăi în ele); şi şi-au retras umărul şi şi-au înţepenit gâtul şi au refuzat să asculte.
30. Totuşi mulţi ani i-ai răbdat şi ai mărturisit împotriva lor prin duhul tău în profeţii tăi; totuşi ei au refuzat să îşi plece urechea; de aceea i-ai dat în mâna popoarelor ţărilor.
31. Totuşi de dragul marilor tale îndurări tu nu i-ai mistuit în întregime, nici nu i-ai părăsit, pentru că tu eşti un Dumnezeu plin de har şi milostiv.