3. Şi dacă le dau drumul la casele lor postind, vor cădea de oboseală pe drum; fiindcă unii dintre ei au venit de departe.
4. Şi discipolii lui i-au răspuns: De unde poate cineva să sature pe aceştia cu pâine, aici, în pustie?
5. Iar el i-a întrebat: Câte pâini aveţi? Iar ei au spus: Şapte.
6. Şi a poruncit mulţimii să şadă pe pământ; şi a luat cele şapte pâini, a adus mulţumiri, a frânt şi a dat discipolilor săi să le pună înainte; şi le-au pus înaintea oamenilor.
7. Şi aveau câţiva peştişori; şi binecuvântând a poruncit să îi pună şi pe aceştia înainte.
8. Aşa că au mâncat şi s-au săturat; şi au ridicat din frânturile care au rămas, şapte coşuri.
9. Şi cei ce mâncaseră au fost în jur de patru mii; şi le-a dat drumul.
10. Şi îndată a intrat într-o corabie cu discipolii săi şi a venit în părţile Dalmanutei.
11. Şi fariseii au venit şi au început să îi pună întrebări, căutând de la el un semn din cer, ispitindu-l.
12. Şi a oftat adânc în duhul său şi a spus: De ce caută generaţia aceasta un semn? Adevărat vă spun: Un semn nu va fi dat acestei generaţii.
13. Şi lăsându-i, a intrat din nou în corabie şi a plecat de partea cealaltă.
14. Şi discipolii uitaseră să ia pâini şi nici nu aveau cu ei în corabie mai mult de o pâine.
15. Şi le-a poruncit, spunând: Fiţi atenţi, păziţi-vă de dospeala fariseilor şi de dospeala lui Irod.
16. Şi discutau între ei, spunând: A spus aşa pentru că nu avem pâini.
17. Şi Isus ştiind aceasta, le-a spus: De ce discutaţi că nu aveţi pâini? Încă nu pricepeţi, nici nu înţelegeţi? Vă împietriţi încă inima?
18. Având ochi, nu vedeţi? Şi având urechi, nu auziţi? Şi nu vă amintiţi?
19. Când am frânt cele cinci pâini pentru cei cinci mii, câte coşuri pline de frânturi aţi ridicat? Ei i-au spus: Douăsprezece.
20. Şi când, am frânt cele şapte pentru patru mii, câte coşuri pline de frânturi aţi ridicat? Şi au spus: Şapte.