37. Şi pe când se apropia, chiar la coborâşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea discipolilor a început să se bucure şi să laude pe Dumnezeu cu voce tare din cauza tuturor faptelor puternice pe care le văzuseră,
38. Spunând: Binecuvântat fie Împăratul care vine în numele Domnului; pace în cer şi glorie în cele prea înalte.
39. Şi unii dintre fariseii din mulţime, i-au spus: Învăţătorule, mustră-ţi discipolii.
40. Iar el a răspuns şi le-a zis: Vă spun că dacă aceştia vor tăcea, pietrele imediat vor striga.
41. Şi când s-a apropiat, a privit cetatea şi a plâns din cauza ei,
42. Spunând: Dacă ai fi ştiut, chiar tu, cel puţin în această zi a ta, lucrurile pentru pacea ta! Dar acum, sunt ascunse de ochii tăi.