20. Şi era un anumit cerşetor, numit Lazăr, care era pus la poarta lui, plin de răni,
21. Şi dorind să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului; mai mult şi câinii veneau şi îi lingeau rănile.
22. Şi s-a întâmplat că cerşetorul a murit şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam; şi bogatul a murit de asemenea şi a fost îngropat;
23. Şi în iad îşi ridică ochii, fiind în chinuri; şi vede pe Avraam de departe şi pe Lazăr în sânul lui.
24. Şi a strigat şi a spus: Tată Avraame, ai milă de mine şi trimite pe Lazăr ca să îşi înmoaie vârful degetului în apă şi să îmi răcorească limba, pentru că sunt chinuit în această flacără.