17. Şi Manoah a spus îngerului Domnului: Care este numele tău, ca să te onorăm când se vor împlini spusele tale?
18. Şi îngerul Domnului i-a spus: De ce întrebi de numele meu, văzând că este o taină?
19. Astfel Manoah a luat un ied împreună cu un dar de mâncare şi le-a oferit Domnului pe o stâncă; şi îngerul a făcut ceva minunat; şi Manoah şi soţia lui se uitau.
20. Şi s-a întâmplat, pe când se înălţa flacăra de pe altar spre cer, că îngerul Domnului s-a înălţat în flacăra altarului. Şi Manoah şi soţia lui s-au uitat şi au căzut cu feţele la pământ.
21. Dar îngerul Domnului nu s-a mai arătat lui Manoah şi soţiei sale. Atunci Manoah a cunoscut că acela era un înger al Domnului.
22. Şi Manoah a spus soţiei sale: Vom muri negreşit, pentru că am văzut pe Dumnezeu.
23. Dar soţia lui i-a spus: Dacă Domnului i-ar fi făcut plăcere să ne omoare, nu ar fi primit o ofrandă arsă şi un dar de mâncare din mâinile noastre, nici nu ne-ar fi arătat toate acestea, nici nu ne-ar fi spus acum lucruri ca acestea.