1. Cântă, stearpo, tu care nu ai născut; izbucneşte în cântare şi strigă tare, tu care nu ai avut durerile naşterii, fiindcă mai mulţi sunt copiii celei pustiite decât copiii celei măritate, spune Domnul.
2. Lărgeşte locul cortului tău şi să întindă ei perdelele locuinţelor tale, nu cruţa, lungeşte-ţi funiile şi întăreşte-ţi cuiele;
3. Fiindcă te vei întinde în dreapta şi în stânga; şi sămânţa ta va moşteni neamurile şi va face cetăţile pustiite să fie locuite.
4. Nu te teme, căci nu vei fi ruşinată, nici nu vei fi încurcată; fiindcă nu vei fi dată de ruşine, pentru că vei uita ruşinea tinereţii tale şi nu îţi vei mai aminti ocara văduviei tale.