13. Tu, cel care locuieşti pe multe ape, bogat în comori, ţi-a venit sfârşitul, măsura lăcomiei tale.
14. Domnul oştirilor a jurat pe sine însuşi, spunând: Cu siguranţă te voi umple cu oameni, precum cu omizi; şi ei vor înălţa un strigăt împotriva ta.
15. El a făcut pământul prin puterea lui, a întemeiat lumea prin înţelepciunea lui şi a întins cerul prin înţelegerea lui.
16. Când îşi înalţă vocea, o mulţime de ape sunt în ceruri, şi el face aburii să se înalţe de la marginile pământului; el face fulgere împreună cu ploaia şi scoate vântul din tezaurele lui.
17. Fiecare om este neghiob prin cunoaşterea lui; fiecare topitor este încurcat prin chipul cioplit; deoarece chipul lui turnat este falsitate şi nu este suflare în ele.
18. Ele sunt zădărnicie, lucrarea înşelătoriilor; vor pieri la timpul cercetării lor.