47. Şi mai mult, servitorii împăratului au venit să îl binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, spunând: Dumnezeu să facă numele lui Solomon mai bun decât numele tău şi să facă tronul lui mai mare decât tronul tău. Şi împăratul s-a aplecat pe pat.
48. Şi de asemenea astfel a spus împăratul: Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a dat pe unul să şadă pe tronul meu în această zi, şi ochii mei văd aceasta.
49. Şi toţi oaspeţii care erau cu Adonia s-au înspăimântat şi s-au ridicat şi au mers fiecare pe calea sa.
50. Şi Adonia s-a temut din cauza lui Solomon şi s-a ridicat şi a mers şi s-a apucat de coarnele altarului.
51. Şi i s-a spus lui Solomon, zicând: Iată, Adonia se teme de împăratul Solomon; fiindcă, iată, s-a apucat de coarnele altarului, spunând: Să îmi jure împăratul Solomon astăzi că nu va omorî pe servitorul său cu sabia.
52. Şi Solomon a spus: Dacă se va arăta bărbat demn, nu va cădea un fir de păr de-al lui la pământ; dar dacă se va găsi în el stricăciune, va muri.