16. Şi tablele erau lucrarea lui Dumnezeu şi scrisul era scrisul lui Dumnezeu, gravat pe table.
17. Şi când a auzit Iosua zgomotul poporului pe când strigau, i-a spus lui Moise: Este zgomot de război în tabără.
18. Dar el a spus: Nu este vocea celor ce strigă din cauza victoriei, nici nu este vocea celor ce strigă din cauză că sunt învinşi, ci aud zgomotul celor ce cântă.
19. Şi s-a întâmplat, imediat ce s-a apropiat el de tabără, că a văzut viţelul şi dansul; şi mânia lui Moise s-a încins şi a aruncat tablele din mâinile sale şi le-a spart sub munte.
20. Şi a luat viţelul pe care l-au făcut şi l-a ars în foc şi l-a măcinat până la pulbere şi a împrăştiat pulberea pe apă şi a făcut pe copiii lui Israel să bea din ea.
21. Şi Moise i-a spus lui Aaron: Ce ţi-a făcut poporul acesta, încât ai adus un aşa mare păcat peste ei?
22. Şi Aaron a spus: Să nu se încingă mânia domnului meu; cunoşti poporul, că ei sunt puşi pe ticăloşie.
23. Fiindcă mi-au spus: Fă-ne dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cât despre acest Moise, bărbatul care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce i s-a întâmplat.
24. Iar eu le-am spus: Oricine are ceva aur, să îl desfacă. Aşa că mi l-au dat; atunci l-am aruncat în foc şi a ieşit acest viţel.
25. Şi după ce Moise a văzut că oamenii erau goi (pentru că Aaron i-a făcut goi spre ruşinea lor printre duşmanii lor),
26. Atunci Moise a stat în picioare în poarta taberei şi a spus: Cine este de partea Domnului? Acela să vină la mine. Şi toţi fiii lui Levi s-au adunat la el.