8. Şi Moise a istorisit socrului său tot ceea ce Domnul a făcut lui Faraon şi egiptenilor de dragul lui Israel şi toată durerea care a venit peste ei pe cale şi cum Domnul i-a eliberat.
9. Şi Ietro s-a bucurat pentru toată bunătatea pe care Domnul o făcuse lui Israel, pe care el l-a eliberat din mâna egiptenilor.
10. Şi Ietro a spus: Binecuvântat fie Domnul, care te-a eliberat din mâna egiptenilor şi din mâna lui Faraon, care a eliberat poporul de sub mâna egiptenilor.
11. Acum ştiu că Domnul este mai mare decât toţi dumnezeii, pentru că în lucrul în care s-au purtat cu mândrie, el a fost deasupra lor.
12. Şi Ietro, socrul lui Moise, a luat o ofrandă arsă şi sacrificii pentru Dumnezeu, şi Aaron a venit şi toţi bătrânii lui Israel, pentru a mânca pâine cu socrul lui Moise înaintea lui Dumnezeu.
13. Şi s-a întâmplat, a doua zi, că Moise s-a aşezat să judece poporul; şi poporul a stat în picioare lângă Moise de dimineaţa până seara.
14. Şi când socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el poporului, a spus: Ce este acest lucru pe care tu îl faci poporului? De ce şezi tu singur şi tot poporul stă în picioare lângă tine de dimineaţa până seara?
15. Şi Moise i-a spus socrului său: Deoarece oamenii vin la mine să întrebe pe Dumnezeu;
16. Când au ceva de judecat, ei vin la mine; şi judec între unul şi celălalt şi le fac cunoscute statutele lui Dumnezeu şi legile lui.
17. Şi socrul lui Moise i-a spus: Lucrul pe care îl faci nu este bun.