13. Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, şi sfârşitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
14. Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; şi ce va fi după el, cine îi poate spune?
15. Munca prostului oboseşte pe fiecare dintre ei, pentru că el nu ştie cum să meargă la cetate.
16. Vai ţie, ţară, când împăratul tău este un copil şi prinţii tăi mănâncă dimineaţa!
17. Binecuvântată eşti tu, ţară, când împăratul tău este fiul nobililor şi prinţii tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere şi nu pentru beţie!
18. Prin multă lene clădirea se degradează, şi prin trândăvia mâinilor, casa se prăbuşeşte.